Spor de mobilitate: Cand si in ce conditii se acorda

---

---

Indemnizatia de mobilitate este un beneficiu acordat salariatilor care isi desfasoara activitatea in baza unei clauze de mobilitate, adica fara un loc fix de munca. Aceasta forma de compensatie are rolul de a acoperi cheltuielile sau inconvenientele generate de deplasarile frecvente in interes de serviciu. In acest articol vom analiza cand si in ce conditii se acorda indemnizatia de mobilitate. 

Clauza de mobilitate: ce este si reglementari cheie

Clauza de mobilitate este reglementata prin art. 25 din Codul Muncii, fiind o prevedere contractuala prin care angajatorul si salariatul stabilesc ca activitatea profesionala nu se va desfasura intr-un singur loc fix de munca, ci presupune deplasari frecvente, in functie de natura postului. 

Aceasta clauza se aplica in special in domenii in care munca implica prezenta angajatului in locatii diferite – de exemplu, pentru agenti de vanzari, soferi, inspectori de teren sau tehnicieni de service.

Daca salariatii au loc de munca mobil, angajatorul are obligatia sa le ofere prestatii in bani sau in natura pentru mobilitate si sa suporte transportul salariatilor fie prin asigurarea acestuia, fie prin decontare. Aceste trei elemente (loc de munca mobil, prestatii pentru mobilitate, transport) alcatuiesc clauza de mobilitate.

Conditiile referitoare la clauza de mobilitate (aria geografica unde isi desfasoara salariatul activitatea, cuantumul prestatiilor de mobilitate si conditiile de acordare) trebuie sa fie mentionate expres in contractul individual de munca. 

Descarca Model Act aditional la CIM cu clauza de mobilitate>>>

Indemnizatia de mobilitate: conditii de acordare

Daca un angajat are locul de munca mobil, el are dreptul la prestatii pentru moblitate. Iata cateva aspecte esentiale ce trebuie respectate cu privire la sporul sau indemnizatia de mobilitate:

1. Liminta minima. Codul Muncii nu reglementeaza o limita minima pentru prestatiile suplimentare in cazul salariatilor mobili. Prin urmare, angajatorul si salariatul pot negocia liber cuantumul acestor prestatii, insa aceste prestatii trebuie sa fie mentionate expres in contractul individual de munca.

2. Inregistrare in REGES. Indemnizatia de mobilitate se inregistreaza in Registrul de evidenta al salariatilor astfel cum este prevazuta in contractul de munca, in cuantum sau procent la salariul de baza. 

3. Obligatii fiscale. Indemnizatia de mobilitate nu este venit impozabil daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:

• se incadreaza in plafonul de 2,5 ori diurna stabilita pentru institutii publice;
• se incadreaza in plafonul de 33 % din salariul de baza brut impreuna cu veniturile mai sus prevazute (daca se acorda astfel de venituri);
• durata deplasarii trebuie sa fie de cel putin 12 ore si sa aiba loc intr-o localitate aflata la o distanta de cel putin 5 km.

Daca cel putin una dintre conditiile de mai sus nu este indeplinita, indemnizatia de mobilitate reprezinta venit impozabil, pentru care se platesc contributii sociale si impozit conform prevederilor legii. 

Asadar, prestatiile pentru mobilitate neimpozabile se acorda, in varianta prudenta, in mod identic cu modalitatea in care se acorda diurna neimpozabila. Practic trebuie sa existe un decont al salariatului in care acesta va mentiona data si intervalul orar al deplasarii, locul si scopul deplasarii. 
 

Conducatorii auto primesc diurna sau spor de mobilitate?

Deseori in practica se intalnesc situatii in care persoanele angajate ca soferi (conducatori auto) sunt inregistrate in CIM ca-si desfasoara activitatea la sediu si primesc diurna pentru deplasarile efectuate.

Specialistii in legislatia muncii spun ca, atata timp cat executarea obligatiilor de serviciu nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca, salariatii sunt salariati mobili. Nu este corect sa se inscrie in contractul individual de munca ca salariatul isi desfasoara activitatea la sediul societatii cata vreme in fapt el nu isi desfasoara activitatea la sediul societatii, ci intr-o anumita arie geografica (de exemplu pe teritoriul Romaniei si al celorlalte state membre CE).

Prin urmare, in CIM trebuie sa se specifice corect la locul de munca aria geografica in care salariatul isi desfasoara activitatea si, in perioada in care se deplaseaza in aria geografica mentionata, soferii trebuie sa beneficieze de indemnizatie de mobilitate. 

Diurna interna sau externa se acorda pe durata unei delegari. Pe durata detasarii transnationale se acorda indemnizatie de detasare. 

Indemnizatiile de mobilitate acordate soferilor in functie de deplasari se pot incadra din punct de vedere fiscal in doua categorii:
 

1. conducatori auto prevazuti de HG 38/2008 – in acest caz tratamentul fiscal al indemnizatiei de mobilitate este similar cu cel al diurnei;
2. conducatori auto neprevazuti de HG 38/2008 – in acest caz tratamentul fiscal al indemnizatiei de mobilitate este similar cu cel al diurnei si in plus, aceasta indemnizatie trebuie sa se incadreze in plafonul de 33% din salariul de baza brut prevazut la art. 76 alin. (4^1) din Codul fiscal.

Mentionam faptul ca se incadreaza in categoria salariatilor mobili care efectueaza activitati mobile de transport rutier prevazuti de HG 38/2008 persoanele care:

• fie  fac obiectul Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 de armonizare a anumitor dispozitii din domeniul social privind transportul rutier si amendare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 si Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.135/98 si abrogare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 3.820/85
• fie fac obiectul Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale (AETR), denumit in continuare Acordul AETR.

 
Art 2 din Regulamentul 561/2006 prevede astfel:

(1) Prezentul regulament se aplica transportului rutier:
a) de marfuri cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorca sau semiremorca, a caror masa maxima autorizata depaseste 3,5 tone sau
a1) (aa) de marfuri in cadrul operatiunilor de transport international sau in cadrul operatiunilor de cabotaj cu vehicule, inclusiv vehicule cu remorca sau semiremorca, a caror masa maxima autorizata depaseste 2,5 tone, de la 1 iulie 2026; sau
b) de calatori cu vehicule care sunt construite sau amenajate in mod permanent pentru a putea asigura transportul a mai mult de noua persoane, inclusiv conducatorul auto si care sunt destinate acestui scop.

Transporturilor rutiere sunt efectuate:
a)exclusiv in interiorul Comunitatii sau
b)intre Comunitate, Elvetia si tarile parti la Acordul privind Spatiul Economic European.  

Sursa foto: Pexels.com