​Sumele suportate de angajator pentru educatia timpurie a copiilor angajatilor. Tratament fiscal, conditii si documente necesare

---

---

Cadrul legal | Angajatorul este obligat sa acorde acest beneficiu? | Tratament fiscal | Beneficiul se acorda ambilor parinti? | Documente necesare | Formalizarea in Regulamentul Intern | Sumele pentru educatie timpurie pot fi acordate pe durata CCC? 

Printre beneficiile extrasalariale pe care angajatorii le pot acorda angajatilor proprii se numara si suportarea costurilor pentru plasarea copiilor in unitati de educatie timpurie - crese, gradinite sau alte forme similare autorizate. Codul fiscal reglementeaza explicit tratamentul fiscal al acestor sume, stabilind conditiile in care ele nu sunt impozabile si nu atrag contributii sociale. 

In acest articol vom detalia conditiile, plafoanele, documentele necesare si situatiile speciale pentru acordarea sumelor pentru educatia timpurie a copiilor angajatilor.

Ce trebuie sa stii pe scurt:

• Beneficiul nu este impozabil daca se incadreaza in doua plafoane cumulative (1.500 lei/luna/copil si 33% din salariul de baza brut) si se acorda pe baza documentatiei justificative. 
• Beneficiul se acorda unui singur parinte, la un singur angajator.
• Angajatorul NU este obligat sa acorde beneficiul.
• Pe perioada CCC, acordarea sumei este posibila fara a afecta indemnizatia de cresterea copilului, cu conditia ca dreptul este mentionat explicit in actele interne ale angajatorului.

Cadrul legal 

Temeiul legal pentru acordarea acestui beneficiu este art. 76 alin. (4¹) lit. i) din Codul fiscal, care stabileste ca sumele suportate de angajator pentru plasarea copiilor angajatilor proprii in unitati de educatie timpurie nu reprezinta venit impozabil, in anumite limite si conditii.

Acelasi text legal precizeaza ca beneficiul se aplica atat in situatia in care angajatorul plateste direct unitatea de educatie timpurie, cat si in situatia in care angajatul plateste direct si prezinta ulterior documente justificative angajatorului pentru decontare.

Angajatorul este obligat sa acorde acest beneficiu?

Un aspect important de clarificat de la bun inceput: niciun act normativ nu impune angajatorului obligatia de a suporta cheltuielile pentru educatia timpurie a copiilor angajatilor. Codul fiscal nu creeaza aceasta obligatie ,  el stabileste doar tratamentul fiscal aplicabil sumelor acordate in aceasta situatie.

Prin urmare, daca angajatorul decide sa acorde acest beneficiu - fie din proprie initiativa, fie ca urmare a negocierii cu salariatul in contractul individual de munca - sumele respective vor fi tratate fiscal conform regulilor din Codul fiscal. Daca angajatorul nu acorda beneficiul, nu exista nicio sanctiune si nicio obligatie legala nerespectata.

Tratament fiscal 

Pentru ca sumele acordate pentru educatia timpurie sa fie neimpozabile si sa nu atraga contributii sociale, trebuie respectate cumulativ doua plafoane lunare:
 

• Plafonul individual: suma nu poate depasi 1.500 lei/luna pentru fiecare copil. Daca angajatorul suporta sume mai mari, diferenta peste plafon devine venit impozabil si atrage contributii sociale.
• Plafonul general de 33%: suma pentru educatia timpurie se cumuleaza cu celelalte beneficii extrasalariale prevazute la art. 76 alin. (4¹) din Codul fiscal — hrana, cazare, servicii turistice, pensii facultative, abonamente medicale, abonamente sportive etc. — iar totalul lunar al tuturor acestor beneficii nu poate depasi 33% din salariul de baza brut corespunzator locului de munca ocupat. Sumele care depasesc acest plafon cumulat devin venituri impozabile.

Beneficiul se acorda ambilor parinti?

Codul fiscal impune o conditie clara pentru evitarea dublei acordari a beneficiului: suma pentru educatia timpurie se acorda unui singur parinte si la un singur angajator. Aceasta se dovedeste prin prezentarea unei declaratii pe propria raspundere din partea salariatului.

Daca salariatul desfasoara activitate la mai multi angajatori, are obligatia sa declare ca nu beneficiaza de acest beneficiu de la niciun alt angajator.

Documentele necesare pentru acordarea beneficiului

Pentru a putea aplica regimul neimpozabil, angajatorul trebuie sa detina un dosar complet de documente justificative. Acestea sunt:

1. Declaratia pe propria raspundere a salariatului, din care sa rezulte doua aspecte distincte: ca celalalt parinte nu beneficiaza de aceasta facilitate la angajatorul sau si ca salariatul nu beneficiaza de acelasi avantaj la un alt angajator al sau.

2. Certificatul de nastere al copilului - dovada ca salariatul are un copil care beneficiaza de servicii de educatie timpurie.

3. Dovada inscrierii copilului la unitatea de educatie timpurie - adeverinta privind inscrierea copilului la gradinita/cresa sau contractul incheiat intre parinte si unitatea de educatie timpurie.

4. Dovada ca unitatea de educatie timpurie este acreditata sau autorizata sa functioneze provizoriu - un document care atesta ca institutia respectiva functioneaza legal.

5. Documentul justificativ al platii, daca plata este efectuata de salariat -bon fiscal, chitanta sau extras de cont, pe baza carora angajatorul acorda decontarea.

Angajatorul este obligat sa formalizeze acordarea beneficiului in Regulamentul Intern?

Desi art. 76 alin. (4¹) lit. i) din Codul fiscal nu mentioneaza in mod expres ca beneficiul trebuie prevazut in contractul individual de munca pentru a se aplica tratamentul fiscal favorabil, este recomandata formalizarea acestuia printr-unul dintre urmatoarele documente interne: contractul individual de munca, regulamentul intern, o procedura interna sau o decizie a angajatorului.

Aceasta formalizare este importanta atat pentru claritate si trasabilitate in relatia cu salariatul, cat si pentru justificarea cheltuielii in fata organelor de control.
 

Sumele pentru educatie timpurie pot fi acordate pe durata CCC

O situatie practica frecventa si cu implicatii specifice este cea a salariatei al carei contract individual de munca este suspendat pentru concediu de crestere a copilului. Pot fi acordate sumele pentru educatie timpurie si pe durata acestei suspendari?

Raspunsul este da, cu anumite conditii pe care le vom prezenta mai jos.

 In cazul salariatei al carei contract individual de munca este suspendat pentru concediu de crestere copil, trebuie avut in vedere si art. 16 alin. (2) lit. i) din OUG nr. 111/2010, potrivit caruia plata indemnizatiei pentru cresterea copilului se suspenda incepand cu ziua urmatoare celei in care beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului, daca copilul nu a implinit varsta de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap.

Totusi, alin. (3) lit. a) al aceluiasi articol instituie o exceptie importanta, stabilind ca plata indemnizatiei nu se suspenda daca persoana indreptatita primeste diverse sume in baza legii, a contractului colectiv de munca sau a contractului individual de munca, acordate in perioada concediului pentru cresterea copilului, altele decat cele rezultate din desfasurarea efectiva a unei activitati in perioada de concediu.

De asemenea, conform art. 49 alin. (2) din Codul muncii, suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator. Insa, potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor, daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contractul individual de munca sau prin regulamentul intern.

Prin urmare, o salariata aflata in concediu pentru cresterea copilului poate beneficia de sumele suportate de angajator pentru educatia timpurie a copilului, cu respectarea urmatoarelor CONDITII:
 

• dreptul este prevazut expres in contractul colectiv de munca, contractul individual de munca sau regulamentul intern; 
• suma acordata nu reprezinta contraprestatia unei activitati desfasurate in perioada suspendarii. 

Daca aceste conditii sunt indeplinite, acordarea sumei de pana la 1.500 lei/luna pentru educatie timpurie nu conduce la suspendarea indemnizatiei pentru cresterea copilului, intrucat ne aflam in ipoteza prevazuta de art. 16 alin. (3) lit. a) din OUG nr. 111/2010.

Sursa foto: Pexels.com