---

---

legea publicata in Monitorul Oficial nr. 396 din 15 mai 2020

 

Având în vedere faptul că în contextul generat de dinamica evoluţiei situaţiei epidemiologice naţionale, dar şi internaţionale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, interesul public general reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităţilor publice să intervină eficient şi cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei,
    luând în considerare necesitatea asigurării în continuare, chiar şi după încetarea stării de urgenţă, a unei protecţii adecvate împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2, dar şi crearea în acelaşi timp a premiselor-cadru pentru revenirea etapizată, fără sincope majore, la situaţia de normalitate, inclusiv prin relaxarea măsurilor luate în contextul instituirii şi prelungirii de către Preşedintele României a stării de urgenţă pe teritoriul României,
    având în atenţie experienţa statelor grav afectate de evoluţia virusului şi măsurile care au avut impact pozitiv în prevenirea şi limitarea răspândirii acestuia, inclusiv după luarea măsurilor iniţiale de primă urgenţă,
    în considerarea necesităţii instituirii, inclusiv la nivel legislativ, în contextul existenţei unei situaţii de urgenţă de amploare şi intensitate deosebită, a unor mecanisme care să protejeze, în mod adecvat şi cu prioritate, drepturile convenţionale, unionale şi constituţionale la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii şi având în vedere obligaţia instituită de Legea fundamentală în sarcina statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice a cetăţenilor,
    întrucât, în conformitate cu prevederile art. 53 din Constituţia României, republicată, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, între altele, pentru apărarea ordinii, a sănătăţii publice, dar şi a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor,
    în condiţiile în care, în contextul situaţiei de criză generate de pandemia de COVID-19, este necesară adoptarea de către Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive, cu caracter esenţialmente temporar şi, după caz, gradual, proporţionale cu nivelul de gravitate prognozat sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa drepturilor convenţionale, unionale şi constituţionale la viaţă, integritate fizică şi sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, şi fără a aduce atingere existenţei altor drepturi sau libertăţi fundamentale,

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.
    CAP. I
    Dispoziţii generale
    ART. 1
    (1) Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale.
    (2) Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum şi, după caz, cele de renunţare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalităţii de tratament juridic pentru situaţii identice sau comparabile.

    ART. 2
    Starea de alertă reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii.

    ART. 3
    (1) Starea de alertă se declară la nivel local, judeţean sau naţional, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea amplificării răspunsului la o situaţie de urgenţă, pentru o perioadă limitată de timp, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
    (2) Starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorilor de risc indică necesitatea menţinerii răspunsului amplificat pentru o perioadă de timp suplimentară, care nu poate fi mai mare de 30 de zile.
    (3) Starea de alertă încetează, înainte de împlinirea termenului pentru care a fost declarată ori prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesară menţinerea unui răspuns amplificat.
    (4) În aplicarea alin. (1)-(3) se analizează cumulativ următorii factori de risc:
    a) amploarea situaţiei de urgenţă, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local, judeţean sau naţional;
    b) intensitatea situaţiei de urgenţă, respectiv viteza de evoluţie, înregistrată sau prognozată, a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate;
    c) insuficienţa şi/sau inadecvarea capabilităţilor de răspuns;
    d) densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc;
    e) existenţa şi gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc.


    ART. 4
    (1) Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, şi nu poate depăşi 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.
    (2) Starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării sau doar pe teritoriul unor unităţi administrativ-teritoriale, după caz.
    (3) Când starea de alertă se instituie pe cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul ţării, măsura se supune încuviinţării Parlamentului. Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare. Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată.
    (4) Parlamentul poate încuviinţa măsura adoptată de Guvern integral sau cu modificări.
    (5) Valabilitatea documentelor eliberate de instituţiile şi autorităţile publice, precum şi de entităţile private autorizate conform legii se menţine pe toată perioada stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări.
    (6) Prin excepţie de la alin. (1), în cazul dovezilor înlocuitoare ale permiselor de conducere - cu drept de circulaţie, se menţine numai valabilitatea celor emise în temeiul art. 111 alin. (1) lit. b),alin. (4) sau (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe toată perioada stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 10 zile de la încetarea acestei stări. Pentru aceeaşi perioadă se menţine şi valabilitatea prelungirii dreptului de circulaţie, dispusă de procuror sau de instanţa de judecată potrivit art. 111 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    CAP. II
    Măsuri sectoriale
    SECŢIUNEA 1
    Domeniul economic
    ART. 5
    (1) Măsurile pentru creşterea capacităţii de răspuns sunt:
    a) achiziţionarea bunurilor şi serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situaţiei de urgenţă pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;
    b) suplimentarea, prin redistribuirea către zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor şi dispozitivelor necesare acţiunilor de răspuns;
    c) detaşarea pe teritoriul naţional, în zonele afectate, a personalului care deţine competenţele adecvate gestionării situaţiei de urgenţă, cu consimţământ;
    d) coordonarea operaţională a unor servicii publice;
    e) adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activităţii serviciilor de asistenţă socială;
    f) permanentizarea activităţii unor centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate temporară.

    (2) Măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor sunt:
    a) evacuarea temporară a persoanelor şi bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;
    b) acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoanele şi animalele afectate;
    c) efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgenţă a mediului înconjurător şi infrastructurii, stabilite de forţele de intervenţie pentru oprirea sau limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;
    d) măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;

    (3) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:
    a) restrângerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spaţii deschise, precum şi a unor întruniri de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spaţii închise;
    b) restrângerea sau interzicerea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor în locurile şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
    c) interzicerea ieşirii din zonele stabilite şi, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localităţi sau zone geografice;
    d) restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele şi, după caz, în intervalele orare stabilite;
    e) închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat;
    f) limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activităţii unor instituţii sau operatori economici;
    g) participarea cetăţenilor şi a operatorilor economici la unele activităţi în folosul comunităţilor locale.


    ART. 6
    Hotărârile prin care se declară ori se prelungeşte starea de alertă, precum şi cele prin care se stabileşte aplicarea unor măsuri pe durata stării de alertă cuprind:
    a) baza legală;
    b) perioada stării de alertă;
    c) măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns, asigurarea rezilienţei comunităţilor şi diminuarea impactului tipului de risc necesar a fi aplicate, condiţiile concrete de aplicare şi destinatarii acestor măsuri;
    d) instituţiile şi autorităţile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz.


    ART. 7
    Măsurile aplicate pe durata stării de alertă se reevaluează în cazul instituirii stării de urgenţă potrivit art. 93 din Constituţia României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuţi la art. 2.

    ART. 8
    (1) Pe durata stării de alertă se poate suspenda consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora.
    (2) Pe durata stării de alertă poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spaţiile menţionate la alin. (1), cu excepţia teraselor unde se respectă măsurile de protecţie sanitară.

    ART. 9
    (1) Pe durata stării de alertă se pot suspenda activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu acordul CNSSU.
    (2) Măsura prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul centrelor comerciale mici, de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare.
    (3) Prin excepţie de la alin. (1), sunt permise următoarele activităţi comerciale:
    a) vânzarea produselor electronice şi electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/ sediul cumpărătorului;
    b) activitatea desfăşurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului;
    c) activitatea desfăşurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curăţătorii de haine şi centrele de îngrijire personală, precum şi vânzarea produselor şi serviciilor de optică medicală.

    (4) Personalul care desfăşoară activităţile prevăzute la alin. (2) şi (3) are obligaţia de a purta în permanenţă mască ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măşti pentru aceştia, precum şi soluţii de dezinfecţie a mâinilor în zona de acces în incintă. Purtarea măştilor de protecţie de către client şi respectarea normelor de distanţare la case de marcat sunt obligatorii.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Domeniul sănătăţii
    ART. 10
    Pe durata stării de alertă, Ministerul Sănătăţii coordonează activităţile de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în cadrul unităţilor sanitare publice, după caz.

    ART. 11
    Pe durata stării de alertă, posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie şi conducere, pot fi ocupate de funcţionari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs. Numirea se face prin ordin al ministrului sănătăţii şi încetează de drept în cel mult 30 de zile de la data încetării stării de alertă.

    ART. 12
    (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu de natură a pune în pericol persoanele şi măsurile de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, pot fi suspendate din funcţii persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii şi din unităţile sanitare publice aflate în subordinea, sub autoritatea Ministerului Sănătăţii.
    (2) Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendării prevăzute la alin. (1) pot fi ocupate de funcţionari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs, prin ordin al ministrului sănătăţii.
    (3) Suspendarea din funcţie dispusă în condiţiile alin. (1) şi numirea dispusă în condiţiile alin. (2) încetează de drept la încetarea stării de alertă.

    ART. 13
    Pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne se poate institui:
    a) obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă;
    b) obligativitatea organizării activităţii instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor, astfel încât să se asigure la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori. Pentru personalul propriu triajul epidemiologic constă în măsurarea temperaturii prin termometru noncontact, iar pentru vizitatori triajul se realizează prin măsurarea temperaturii.


    ART. 14
    Pe durata stării de alertă, pentru produsele utilizate pentru rezolvarea cauzei care a determinat starea de alertă pot fi plafonate preţurile, în condiţiile art. 4 alin. (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, doar dacă în piaţă există disfuncţionalităţi în privinţa asigurării acestora.

    ART. 15
    În vederea reluării activităţii de către furnizorii de servicii medicale pe durata stării de alertă, indiferent de natura furnizorului, se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii normele generale de funcţionare pe tipuri de specialităţi.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Domeniul muncii şi protecţiei sociale
    ART. 16
    Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19 pot dispune detaşarea cu acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează, cu condiţia ca angajatorul la care se face detaşarea să fie din acelaşi domeniu de activitate.

    ART. 17
    Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune, cu consimţământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuţiilor acestuia.

    ART. 18
    Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19, precum şi a efectelor acesteia pot dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii pentru personalul propriu.

    ART. 19
    Conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi în regulamentele-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă, având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii.

    ART. 20
    (1) Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.
    (2) În cazul contractelor şi acordurilor colective de muncă prevăzute la alin. (1), părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condiţiile legii.

    ART. 21
    Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de 3 ore.

    ART. 22
    Pe durata stării de alertă, pentru angajaţii din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea şi combaterea situaţiei care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuţiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecţie a angajatului.

    ART. 23
    (1) Pe durata stării de alertă, Guvernul dispune măsuri speciale de sprijin al angajatorilor şi protecţie a angajaţilor şi familiilor acestora.
    (2) Pentru perioada stării de alertă, autorităţile competente dispun măsuri de protecţie şi prevenţie pentru angajaţii aflaţi în situaţii de vulnerabilitate.
    (3) Pentru durata stării de alertă, Guvernul stabileşte măsuri speciale de sprijin pentru alţi profesionişti, astfel cum sunt reglementaţi de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi pentru persoanele fizice care obţin venituri exclusiv din drepturile de autor şi drepturile conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care au întrerupt activitatea, ca urmare a măsurilor de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.

    ART. 24
    Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv ale actelor normative care o modifică şi/sau o completează ori care cuprind dispoziţii care privesc aplicarea prevederilor sale, se aplică în continuare, fără întrerupere, de la data încetării stării de urgenţă instituite prin decret, potrivit art. 93 alin. (1) din Constituţia României, republicată, pentru toate domeniile de activitate în care se menţin restricţii, până la ridicarea acestora, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020.

    ART. 25
    (1) Pe durata stării de alertă, angajaţii din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcţie de volumul de activitate al instituţiei, în vederea realizării scopului prezentei legi.
    (2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se va face cu respectarea unui număr de maximum 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

    ART. 26
    (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu legate de instituirea şi aplicarea măsurilor prevăzute de prezenta lege, persoanele din instituţiile publice care au în atribuţii prevenirea contaminării şi combaterii efectelor COVID-19, pot fi suspendate din funcţie, potrivit normei proprii de organizare şi funcţionare a instituţiei sau autorităţii publice, după caz. Suspendarea încetează de drept la data încetării stării de alertă.
    (2) Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendării prevăzută la alin. (1) pot fi ocupate de funcţionari publici sau personal contractual, prin numire de către autoritatea competentă, fără concurs.
    (3) Suspendarea din funcţie dispusă în condiţiile alin. (1) şi numirea dispusă în condiţiile alin. (2) încetează de drept la încetarea stării de alertă.

    ART. 27

    (2) Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, numirile în funcţiile publice sau de înalt funcţionar public pot fi făcute doar dacă îndeplinesc condiţiile de a fi funcţionar public sau, după caz, înalt funcţionar public şi numai dacă sunt necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta lege şi pentru o durată determinată de maximum 30 de zile de la data încetării stării de alertă.
    (3) Pe durata stării de alertă, în instituţiile şi autorităţile publice se suspendă orice tip de concurs pentru ocuparea posturilor sau funcţiilor vacante şi temporar vacante, cu excepţia celor prevăzute la alin. (1) şi (2), precum şi la art. 11 şi 12.

    ART. 28
    (1) Pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică până la finalizarea cursurilor anului şcolar.
    (2) În aplicarea alin. (1), miniştrii sunt abilitaţi să emită ordine pentru personalul din subordine.

    ART. 29
    Pe durata stării de alertă se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, în unităţile operative de la sectoarele nucleare, în unităţile cu foc continuu, în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.

    ART. 30
    Prin derogare de la prevederile art. 81 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului încadrat în unităţi sanitare, de asistenţă socială, de asistenţă medico-socială şi în instituţiile din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, termenele de preaviz nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de alertă.

    ART. 31
    Pe durata stării de alertă, pentru angajaţii români care urmează să desfăşoare activitate în străinătate, autorităţile competente dispun măsuri speciale de protecţie.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Domeniul transporturilor şi infrastructurii
    ART. 32
    (1) În scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS Cov-2 şi pentru asigurarea bunei desfăşurări a transportului de persoane pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, se instituie restricţii şi măsuri în condiţiile prezentei legi, cu respectarea măsurilor de protecţie sanitară.
    (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se instituie la propunerea Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, denumit în continuare CNSSU, prin ordin al ministrului afacerilor interne. Măsurile propuse de CNSSU privind activităţile de transport se avizează de ministrul transporturilor infrastructurii şi comunicaţiilor.

    ART. 33
    Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului aerian, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport şi aeronavelor, procedurile şi protocoalele din interiorul aeroporturilor şi aeronavelor, regulile de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului aerian.

    ART. 34
    Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului feroviar, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune din gări, halte, staţii sau puncte de oprire, a echipamentelor şi garniturilor de tren, procedurile şi protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, staţiilor sau punctelor de oprire, dar şi în interiorul vagoanelor şi garniturilor de tren, gradul şi modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului feroviar.

    ART. 35
    Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului rutier, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia mijloacelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul şi modul de ocupare a mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului rutier.

    ART. 36
    Pe durata stării de alertă, în domeniul transportului naval ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricţii, cu privire la: igiena şi dezinfecţia navelor de transport persoane, procedurile şi protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul şi modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor şi pentru pasageri, precum şi privitor la informarea personalului şi pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor şi personalului ce activează în domeniul transportului naval.

    ART. 37
    Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, la propunerea CNSSU, poate lua măsuri, respectiv restricţii, în domeniul transportului intern şi internaţional de mărfuri şi persoane, precum şi în domeniul comunicaţiilor, de comun acord cu miniştrii de resort din statele membre ale Uniunii Europene, sau celelalte state, după caz.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Domeniul educaţie şi cercetare
    ART. 38
    (1) Pe durata stării de alertă, activităţile didactice ce impun prezenţa fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ se pot suspenda, la propunerea CNSSU, prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii.
    (2) Durata suspendării prevăzută la alin. (1) poate depăşi durata stării de alertă, în funcţie de perioada rămasă din anul şcolar şi de stadiul procesului de învăţământ.

    ART. 39
    (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la eliminarea restricţiilor privind adunările publice de către autorităţile de resort, unităţile de învăţământ preuniversitar organizează activităţi din planurile de învăţământ şi în mediul online.
    (2) În situaţia în care activităţile nu pot fi desfăşurate conform prevederilor alin. (1), pentru a asigura accesul egal la educaţie, inspectoratele şcolare/inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia să asigure resursele educaţionale pentru elevii care nu au acces la tehnologie, în conformitate cu instrucţiunile ministrului educaţiei şi cercetării.
    (3) Derularea activităţilor prevăzute la alin. (2), precum şi modul de recuperare a conţinuturilor din programele şcolare care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

    ART. 40
    (1) Pe perioada stării de alertă, precum şi pe tot parcursul anului universitar 2019-2020, instituţiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei universitare cu respectarea calităţii actului didactic, pot utiliza metode didactice alternative predare-învăţare-evaluare, în format online, în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2020 privind luarea unor măsuri pentru buna funcţionare a sistemului de învăţământ. De asemenea, se pot desfăşura online şi examenele de finalizare a studiilor de licenţă, de masterat sau a programelor de studii postuniversitare, susţinerea tezelor de doctorat, susţinerea tezelor de abilitare.
    (2) Activităţile didactice şi de cercetare prevăzute la art. 287 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi examenele de finalizare a semestrelor şi a studiilor de licenţă şi masterat, susţinerea referatelor şi a tezelor de doctorat desfăşurate online în anul universitar 2019-2020, precum şi pe toată perioada stării de urgenţă, necesitate sau alertă, în cadrul formelor de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, la distanţă se circumscriu prevederilor art. 139 lit. a)-c) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt recunoscute.
    (3) Participarea studenţilor şi studenţilor doctoranzi, care pe perioada stării de urgenţă, necesitate sau de alertă au urmat activităţi de învăţare şi predare prin metode didactice alternative de comunicare, în format online, la examenele prevăzute de art. 143 şi 144 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, de studenţii şi studenţii doctoranzi, se realizează potrivit metodologiilor aprobate de instituţiile de învăţământ universitar.
    (4) În situaţia desfăşurării activităţilor prevăzute la art. 287 în sistem online, norma didactică se stabileşte cu respectarea art. 287 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 41
    Cu avizul CNSSU, prin ordin comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii, se stabilesc măsuri pentru desfăşurarea activităţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ, în condiţii de siguranţă sanitară, pentru finalizarea anului şcolar aflat în curs la data instituirii stării de alertă, precum şi pentru pregătirea începerii anului şcolar următor.

    ART. 42
    (1) În unităţile de învăţământ preuniversitar, cu avizul CNSSU, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării şi al ministrului sănătăţii, se stabilesc măsuri pentru desfăşurarea activităţilor de pregătire în vederea susţinerii examenelor naţionale şi de certificare a competenţelor profesionale, care presupun interacţiunea „faţă în faţă“, în condiţii de protecţie sanitară.
    (2) Susţinerea examenelor naţionale şi de certificare a competenţelor profesionale, care presupun interacţiunea „faţă în faţă“ se organizează în condiţiile prevăzute la alin. (1).
    (3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării are obligaţia de a asigura elevilor şi personalului didactic şi nedidactic implicat, pe toată durata activităţilor prevăzute la alin. (1) şi (2), numărul necesar de măşti de protecţie ce vor fi purtate obligatoriu în spaţiile închise din incinta unităţilor de învăţământ.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Domeniul tineretului şi sportului
    ART. 43
    (1) Pe durata stării de alertă, în scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 a participanţilor, activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor sportive, definite conform Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României, precum şi accesul la bazele sportive sau spaţiile în care se desfăşoară activităţi sportive se vor desfăşura în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului tineretului şi sportului şi al ministrului sănătăţii, pe baza hotărârii CNSSU.
    Pe durata stării de alertă autorităţile locale au obligaţia să asigure accesul cetăţenilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive în aer liber cu acordul CNSSU în parcurile localităţilor şi pe terenurile de sport ale instituţiilor aflate în administrare.

    (2) Pe durata stării de alertă, în scopul susţinerii structurilor sportive, definite conform Legii nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, prin hotărârea consiliului local şi/sau judeţean, după caz, diverse forme de sprijin pentru finanţarea cheltuielilor de funcţionare sau de natură salarială ale structurilor sportive care îşi au sediul pe raza administrativ-teritorială ale acestora. În cazul acestor forme de sprijin, pe durata stării de alertă, nu sunt aplicabile prevederile legale privind ajutorul de stat şi prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Domeniul culturii şi cultelor
    ART. 44
    (1) Pe durata stării de alertă, activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurile publice şi private se vor putea desfăşura potrivit unor regulamente ce prevăd măsuri de protecţie sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii.
    (2) În situaţia nerespectării măsurilor de protecţie sanitară prevăzute la alin. (1), activităţile menţionate pot fi suspendate prin hotărârea CNSSU pe o perioadă determinată.
    (3) Organizarea măsurilor de protecţie sanitară şi a condiţiilor de desfăşurare pentru activităţile prevăzute la alin. (1) pe perioada stării de alertă se stabilesc prin ordin comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii, la propunerea CNSSU.

    ART. 45
    (1) Pe durata stării de alertă, activitatea cultelor religioase se exercită liber, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară stabilite, la propunerea CNSSU şi cu avizul secretarului de stat pentru culte, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne.
    (2) Regulile prevăzute la alin. (1) vor cuprinde măsuri privind accesul în lăcaşele de cult, distanţa minimă de siguranţă.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Măsuri în domeniul insolvenţei
    ART. 46
    (1) Debitorul aflat în stare de insolvenţă la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în stare de insolvenţă poate, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, fără a avea însă obligaţia de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei.
    (2) Dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile până la încetarea stării de alertă, dată de la care începe să curgă şi termenul de 30 de zile pe care acestea îl prevăd. Corelativ până la aceeaşi dată, nu sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 66 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 47
    (1) Pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art. 5 pct. 72 şi a tezei finale a art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Pe durata stării de alertă, în cazul debitorilor care şi-au întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al măsurilor adoptate pe perioada stării de urgenţă, instituită prin Decretul nr. 195/2020 şi prelungită prin Decretul nr. 240/2020, de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii virusului SARS-Cov-2, menţinute, după caz, şi în perioada stării de alertă, valoarea-prag prevăzută la art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât şi pentru debitori.

    ART. 48
    În cazul debitorului care şi-a întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al măsurilor adoptate în perioada stării de urgenţă, instituită prin Decretul nr. 195/2020 şi prelungită prin Decretul nr. 240/2020, de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menţinute, după caz, şi în perioada stării de alertă, creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a procedurii insolvenţei numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părţi prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de încheiere a unei convenţii de plată.

    ART. 49
    (1) În procedurile de concordat preventiv aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada în care se desfăşoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungeşte cu 60 de zile. În funcţie de etapa în care se află debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungeşte, în mod corespunzător, cu maximum 60 de zile sau, după caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungeşte, în mod corespunzător, cu maximum 60 de zile.
    (2) În cazul debitorului aflat în executarea concordatului preventiv la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada pentru satisfacerea creanţelor stabilite prin concordat se prelungeşte, în mod corespunzător, cu două luni.

    ART. 50
    (1) Dacă debitorul se află în perioada de observaţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungeşte cu 3 luni. Corelativ, termenul în care categoriile de persoane îndreptăţite pot propune un plan de reorganizare se prelungeşte cu 3 luni, inclusiv în cazul în care termenul de depunere a planului, prevăzut de lege, a început să curgă.
    (2) În cazul în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului, persoanele îndreptăţite să depună un plan de reorganizare pot, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să depună un plan de reorganizare modificat, notificând creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intenţii, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

    ART. 51
    (1) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungeşte cu două luni.
    (2) Debitorul aflat în reorganizare judiciară, care şi-a întrerupt activitatea total ca efect al măsurilor adoptate de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, poate solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, suspendarea executării planului pentru un termen care nu poate depăşi două luni. Cererea se judecă de urgenţă, pe bază de înscrisuri, fără citarea părţilor. Încheierea pronunţată de judecătorul sindic poate fi atacată cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, termenele prevăzute reducându-se la jumătate.
    (3) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, care şi-a întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al măsurilor adoptate de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fără a depăşi o durată totală a derulării sale de 5 ani, şi se poate modifica, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condiţiile prevăzute la art. 139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 52
    Pentru debitorul care şi-a întrerupt activitatea total sau parţial ca efect al măsurilor adoptate de autorităţile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, pe durata stării de urgenţă şi/sau de alertă, durata iniţială de executare a planului de reorganizare, prevăzută de art. 133 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăşi o durată totală a derulării planului de 5 ani, şi a modificării, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condiţiile art. 139 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Domeniul executării pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
    §1. Executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
    ART. 53
    (1) Măsura de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probaţiune, la datele fixate de acesta, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a),art. 93 alin. (1) lit. a) şi la art. 101 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi obligaţia prevăzută de art. 121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se execută prin mijloace de comunicare la distanţă audio sau audiovideo, în condiţii care asigură confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor transmise, convorbirile realizându-se din sediul serviciului de probaţiune şi utilizând o conexiune de internet securizată.
    (2) Prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probaţiune, la datele fixate de către consilierul de probaţiune, are loc doar în cazuri excepţionale, precum imposibilitatea realizării întrevederii prin mijloace de comunicare la distanţă, împlinirea termenului de supraveghere în 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, riscul mare de săvârşire de noi infracţiuni, necesitatea comunicării conţinutului unor hotărâri judecătoreşti sau a unor modificări intervenite în executarea acestora ori nerespectarea măsurilor şi obligaţiilor de către persoanele aflate în evidenţă.
    (3) Criteriile de prioritizare a cazurilor în care întrevederile cu persoanele supravegheate se realizează la sediul serviciului de probaţiune, precum şi modalitatea de aplicare a acestora se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune.
    (4) Întrevederile derulate la sediul serviciului de probaţiune în condiţiile alin. (2) şi (3) sunt precedate de activităţi de pregătire a acestora, realizate prin modalităţi de comunicare la distanţă cu persoana supravegheată, pentru a facilita realizarea scopului întâlnirii.
    (5) Întrevederile cu persoanele supravegheate la sediul serviciului de probaţiune se realizează cu respectarea regulilor de distanţare socială, precum şi a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală, care se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune.

    ART. 54
    (1) Măsura de supraveghere referitoare la primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b),art. 93 alin. (1) lit. b) şi la art. 101 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se execută numai în cazurile şi potrivit criteriilor prevăzute la art. 53 alin. (2) şi (3).
    (2) Vizitele consilierului de probaţiune manager de caz la locuinţa persoanei condamnate se desfăşoară cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 53 alin. (4) şi (5).

    ART. 55
    (1) Executarea obligaţiei de a urma un curs de pregătire şcolară sau de calificare ori formare profesională, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. a),art. 93 alin. (2) lit. a), art. 101 alin. (2) lit. a) şi la art. 121 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează potrivit modalităţii în care instituţia din comunitatea la care a fost înscrisă persoana supravegheată derulează cursurile şcolare, de calificare sau de formare profesională, prin prezenţa fizică a participanţilor sau în mediul online.
    (2) În situaţia în care cursurile de pregătire şcolară sau de calificare ori formare profesională la care sunt înscrise sau urmează a fi înscrise persoanele supravegheate sunt suspendate, iar executarea nu se poate realiza până la împlinirea termenului de supraveghere, al duratei supravegherii sau al măsurii educative neprivative de libertate, consilierul de probaţiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă instituţie din comunitate în care se derulează cursuri sau, după caz, demersuri pentru modificarea conţinutului obligaţiei, în condiţiile legii, ori înştiinţează instanţa despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre aceasta în raportul final.

    ART. 56
    (1) Obligaţia persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare socială, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. c), art. 93 alin. (2) lit. b) şi la art. 101 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, fie că sunt individuale sau de grup ori că sunt derulate în cadrul serviciilor de probaţiune sau în colaborare cu instituţiile din comunitate, se execută prin modalităţi de comunicare audiovideo la distanţă, în condiţii care să asigure confidenţialitatea informaţiilor şi a datelor transmise, convorbirile realizându-se din sediul serviciului de probaţiune şi utilizând o conexiune de internet securizată.
    (2) Programele de reintegrare socială în varianta de lucru individual ori programele de grup adaptate la modalitatea de lucru individual pot fi derulate la sediul serviciului de probaţiune sau la sediul instituţiilor din comunitate abilitate numai în cazurile în care executarea acestei obligaţii a început anterior declarării stării de urgenţă şi a fost suspendată pe durata acesteia, precum şi în cazurile al căror termen de supraveghere expiră în 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, iar obligaţia nu a fost executată şi programul nu poate fi finalizat prin modalităţi de comunicare audiovideo la distanţă.
    (3) Regulile privind desfăşurarea programelor de reintegrare socială în varianta de lucru individuală şi a programelor de grup adaptate la modalitatea de lucru individual se aplică tuturor instituţiilor din comunitate implicate în derularea unor astfel de programe, în limitele resurselor materiale disponibile la nivelul acestor instituţii.
    (4) În situaţia în care executarea programelor de reintegrare socială în instituţiile din comunitate nu se poate realiza până la împlinirea termenului de supraveghere sau al duratei supravegherii, consilierul de probaţiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă instituţie din comunitate în care se derulează astfel de programe sau, după caz, demersuri pentru modificarea conţinutului obligaţiei ori înştiinţează instanţa despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre aceasta în raportul final.

    ART. 57
    (1) Obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, prevăzută la art. 64, art. 85 alin. (2) lit. b) şi art. 93 alin. (3) din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se pune în executare cu prioritate pe perioada stării de alertă în cazurile al căror termen ori durată de supraveghere se împlineşte în 6 luni de la data intrării în vigoare a legii şi în cazurile în care timpul rămas până la împlinirea termenului sau duratei supravegherii nu permite executarea integrală.
    (2) Obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii se execută cu prioritate în spaţii deschise şi, în cazuri excepţionale, în spaţii închise, cu respectarea regulilor de distanţare socială, a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală.
    (3) În situaţiile în care desfăşurarea muncii în folosul comunităţii nu este posibilă în condiţiile prevăzute la alin. (1), serviciul de probaţiune va efectua demersurile necesare pentru modificarea felului muncii în cadrul aceleiaşi instituţii sau, după caz, pentru prestarea activităţii în cadrul unei alte instituţii din comunitate, inclusiv în cazul în care instituţia din comunitate este o unitate spitalicească, un centru rezidenţial subordonat autorităţilor locale sau o instituţie în care au fost confirmate persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2 ori înştiinţează instanţa despre imposibilitatea obiectivă de executare şi face menţiune despre aceasta în raportul final.

    ART. 58
    În situaţia în care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probaţiune manager de caz constată că persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite la art. 53-57, procedează, după caz, potrivit art. 67 alin. (1) sau (3) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, cu modificările şi completările ulterioare, ori potrivit art. 101 alin. (1), (3) sau (4) din aceeaşi lege.

    ART. 59
    (1) Întrevederea sau întrevederile dintre consilierul de probaţiune şi inculpaţii minori ori majori pentru care organele judiciare au solicitat referate ori rapoarte de evaluare se desfăşoară prin mijloace de comunicare la distanţă audio sau audiovideo, în condiţii care să asigure confidenţialitatea informaţiilor transmise, convorbirile realizându-se din sediul serviciului de probaţiune şi utilizând o conexiune de internet securizată.
    (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte interacţiunea consilierului de probaţiune cu alte persoane care pot furniza informaţii utile în legătură cu persoana evaluată.
    (3) Interacţiunea nemijlocită a consilierului de probaţiune cu persoana evaluată ori cu alte persoane care pot furniza informaţii despre aceasta se realizează numai dacă nu există posibilitatea comunicării prin mijloace de comunicare la distanţă, audio ori audiovideo ori în acele situaţii în care consilierul de probaţiune apreciază că pentru acurateţea evaluării, este necesar contactul direct cu persoana evaluată ori cu persoana care oferă informaţii.
    (4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică şi în ceea ce priveşte referatele şi rapoartele de evaluare întocmite pe perioada supravegherii de către consilierii de probaţiune manageri de caz cu privire la persoanele supravegheate minore sau majore.

    ART. 60
    (1) Directorul general al Direcţiei Naţionale de Probaţiune dispune prin decizie măsurile necesare pentru ca activitatea în cadrul serviciilor de probaţiune, precum şi în cadrul structurii centrale a Direcţiei Naţionale de Probaţiune să se realizeze cu respectarea regulilor de distanţare socială, a măsurilor de prevenţie şi siguranţă medicală, în acest scop putând fi luate măsuri precum limitarea numărului de persoane în spaţiile de aşteptare şi în birouri, introducerea programului de lucru decalat al angajaţilor sau în schimburi sau desfăşurarea act