Articole despre Codul Muncii
Concediul de risc maternal. Ce trebuie sa stie angajatorii si angajatiiAccident de munca. Legislatie si ce trebuie sa stie angajatoriiAdeverinta de vechime in munca. Cum se obtine si cine o elibereazaCand se suspenda contractul de munca pentru crestere copilCondica de prezenta. Ce trebuie sa stie angajatorii si model actualizatCare sunt codurile de concedii medicale platite 100% si ce trebuie sa stie angajatorii Acte necesare angajare 2024. Ce trebuie sa stie angajatorii si angajatiiSalariile compensatorii. Ce trebuie sa stie angajatorii si angajatiiPerioada de proba. Ce trebuie sa stie angajatorii si angajatiiFisa de aptitudini. Ce este, cine o elibereaza, valabilitate Certificatul de viata. Cine il completeaza si cand trebuie transmisCercetarea disciplinara. Procedura si sanctiuni pe care le pot aplica angajatorii Spor de weekend. Calcul si ce prevede Codul MunciiNota/fisa de lichidare. Ce este, model si la ce folosesteAngajare cetateni straini in 2024. Ce trebuie sa stie angajatorii daca vor sa angajeze muncitori strainiCumul pensie cu salariu 2024. Veniturile compatibile si studii de caz utile Telemunca in 2024. Ce este, legislatie si studii de caz utile Hartuirea la locul de munca in 2024. Legislatie si ce obligatii au angajatoriiPoprire salariu - obligatiile angajatorilor, sumele exceptate de la poprire si spete utile pentru managerii de HR Contract de munca cu timp partial/part time. Model si ce trebuie sa stie angajatorii Totul despre pontaj: ce inseamna, cum se face si model foaie de pontaj Fluturasul de salariu explicat. Ce trebuie sa stie angajatorii despre acest document Concediul de ingrijitor. Norme de aplicare si ce prevede Codul MunciiConcedierea colectiva. Ce inseamna si principalele obligatii ale angajatorilorSpor de noapte. Cum se acorda si mod de calcul Statul de plata/de salarii: importanta, cine intocmeste statele de plata si ce trebuie sa contina Concediu de acomodare 2024: conditii acordare si obligatiile angajatorilor Suspendarea contractului de munca. Ce inseamna, ce efecte produce si durata maximaConcedierea: noutati legislative, cand poate fi dispusa si diferentele dintre concedierea colectiva si cea individuala Diurna 2024: ce este, cand se acorda si exemplu de calculAdeverinta de salariat: utilizari, continut obligatoriu, modeleConcediul medical pe caz de boala: cat se plateste codul de indemnizatie 01Desfacerea contractului de munca prin concediere: motive, model cerereSomaj: Totul despre indemnizatia de somaj, model de adeverintaDetasarea in Codul Muncii: obligatii, indemnizatie detasare, act aditionalAlocatie copii 2024: cine beneficiaza, cat este si ce aspecte legale trebuie sa stiiContractul colectiv de munca: prevederi legislative obligatoriiArt. 54 Codul Muncii: Contractul de munca se suspenda in cazul concediului fara plataFisa postului: continut, importanta, modelStimulentul de insertie: cat este, cand si in ce conditii se acorda Ore suplimentare Codul Muncii: se recupereaza sau se platesc?Tabel varsta pensionare standard si anticipata femei. La ce varsta te poti pensionaIndemnizatie crestere copil: cuantum, conditii si acte necesareProgramul de lucru in Codul Muncii: flexibilitate, pauza de masa, ore suplimentareAmenda ITM angajat fara contract: cum se sanctioneaza munca la negru?Contractul individual de munca: Ghid practic pentru angajati si angajatoriDemisia: legislatie, model, drepturi si obligatii Somaj tehnic: Tot ce trebuie sa stii despre proceduri, drepturi si beneficiiIncetarea contractului de munca. Drepturi si proceduri implicateConcediu de odihna: prevederile legale pe care trebuie neaparat sa le stiiCodul Muncii 2024 actualizat
Titlul III - Timpul de munca si timpul de odihna - Art. 111 - Art. 158
Capitolul I - Timpul de muncaArt. 111
Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.
Art. 112
(1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.*) OUG 132/2020 - Art. 1(1) Prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu, în condiţiile legii, pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă.(2) Acolo unde există organizaţii sindicale îndreptăţite să negocieze contractul colectiv la nivel de unitate, astfel cum acestea sunt definite în Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau reprezentanţi ai salariaţilor, măsura de reducere a timpului de muncă prevăzută la alin. (1) se ia de angajator cu acordul organizaţiei sindicale îndreptăţite să negocieze contractul colectiv ori, în cazul în care aceasta nu există, cu reprezentanţii salariaţilor.(3) Reducerea timpului de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare, cuprinse în perioada de 30 de zile calendaristice, începând cu prima zi de aplicare efectivă a măsurii. Reducerea timpului de muncă se aplică şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal.(4) Angajatorul poate modifica programul de muncă ori de câte ori este necesar, cu obligaţia de a justifica o astfel de modificare, în limitele prevăzute la alin. (2).(5) Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile şi drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puţin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii.(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), comunicarea către salariat se face cu cel puţin 24 de ore anterior aplicării efective a măsurii, în cazul în care intervine o modificare a programului de lucru determinată de o creştere a activităţii angajatorului care necesită suplimentarea personalului sau în cazul în care se impune înlocuirea unui salariat care se află în imposibilitatea de a presta activitate conform programului său de lucru.(7) Pe durata reducerii timpului de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (1), salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din salariul de bază brut lunar aferent orelor de reducere a programului de lucru.(8) În situaţia în care bugetul angajatorului destinat plăţii cheltuielilor de personal permite, indemnizaţia prevăzută la alin. (7) poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferenţa până la nivelul salariului de bază corespunzător locului de muncă ocupat, fără ca această diferenţă să poată fi decontată conform dispoziţiilor alin. (16).(9) Indemnizaţia prevăzută la alin. (7) este suportată de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al acestuia, şi se achită la ...
Art. 113
(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.(2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.
Vezi toate articolele: Capitolul I - Timpul de munca
Capitolul II - Repausuri periodice
Art. 133
Perioada de repaus reprezintă orice perioadă care nu este timp de muncă.
Art. 134
(1) În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la pauză de masă şi la alte pauze, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.(2) Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate.(3) Pauzele, cu excepţia dispoziţiilor contrare din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din regulamentul intern, nu se vor include în durata zilnică normală a timpului de muncă.
Art. 135
(1) Salariaţii au dreptul între două zile de muncă la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.(2) Prin excepţie, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.
Vezi toate articolele: Capitolul II - Repausuri periodice
Hartuirea si discriminarea la locul de munca Legislatie explicata si studii de caz
Portal Codul Muncii
Apararea Impotriva Incendiilor - Ghid Practic
Capitolul III - Concediile
Art. 144
(1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.(2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.
Art. 145
(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile (Legea nr. 12/2015).(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată (Legea nr. 12/2015).(5) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate să fie reprogramate (Modificat prin Legea nr. 12/2015).(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui îi care acesta s-a aflat în concediu medical (Modificat prin Legea nr. 12/2015).
Art. 146
(1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.(2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.(3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă (Modificat prin Legea nr. 12/2015).
Vezi toate articolele: Capitolul III - Concediile
Atentie la Modificari esentiale in ReviSal 6.0.9!
Instructiuni clare, pas cu pas, privind absolut orice inregistare in ReviSal cu ajutorul Caietului practic de completare in ReviSal!
Eliminati total riscul unor amenzi, CLICK AICI >>
Obtine ACUM certitudinea ca transmiteti in ReviSal exact ceea ce trebuie! >>Eliminati total riscul unor amenzi, CLICK AICI >>