miercuri, 22 ianuarie 2025, 16:38
Cate contracte poate avea un salariat | Reglementari cheie Legislatia permite ca salariatii sa aiba doua contracte de munca la angajatori diferiti, cu indeplinirea anumitor conditii. In acest articol, vom analiza ce spune legislatia despre cumulul de contracte, cum sunt gestionate contributiile sociale si impozitele, precum si ce alte aspecte trebuie avute in vedere pentru a asigura conformitatea si echilibrul intre locurile de munca.
Conform art. 35 din Codul Muncii, un salariat poate sa detina mai multe contracte individuale de munca simultan, fie la acelasi angajator, fie la angajatori diferiti, atata timp cat
programul de munca nu se suprapune, iar timpul total lucrat respecta limita maxima prevazuta de lege.
In ceea ce priveste durata maxima a timpului de lucru, trebuie avute in vedere urmatoarele prevederi legislative:
- Potrivit articolului 112 din Codul Muncii, durata normala a timpului de munca este stabilita la 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana pentru fiecare contract individual de munca.
- Conform articolului 114, durata totala a muncii, inclusiv orele suplimentare, nu poate depasi 48 de ore pe saptamana.
Prin urmare, teoretic, un angajat poate avea doua contracte de munca la angajatori diferiti si poate lucra pana la 16 ore pe zi (8 ore pentru fiecare din cele doua contracte de munca), atata timp cat programul este gestionat astfel incat sa respecte prevederile legale (nu se suprapune si insumeaza in total maxim 48 de ore pe saptamana).
Totul despre timpul de munca - o lucrare exceptionala care raspunde la orice intrebare legata de timpul de munca si rezolva impecabil aspecte sensibile pe care ITM-ul le verifica cand vine in control! Angajatii care lucreaza simultan cu doua contracte individuale de munca la angajatori diferiti sau la acelasi angajator trebuie sa respecte urmatoarele aspecte esentiale din legislatia muncii:
1. Declararea functiei de baza. In cazul cumulului de functii, persoana fizica ce detine mai multe contracte de munca trebuie sa completeze o declaratie pe proprie raspundere in care sa specifice locul unde se afla functia de baza. Acest lucru este esential in vederea acordarii drepturilor care potrivit legislatiei se aplica doar acolo unde salariatul are functia de baza (de exemplu tichete de masa si deduceri personale).
2. Cumul de functii la acelasi angajator. Un salariat poate avea doua contracte de munca la acelasi angajator doar daca cele doua contracte sunt pentru functii diferite. Pentru fiecare functie se va incheia un contract de munca separat (de exemplu CIM cu norma intreaga si CIM cu norma partiala sau doua contracte cu norma partiala)
3. Incompatibilitati privind cumulul de functii. Pentru anumite sectoare de activitate exista restrictii legale care interzic unei persoane sa detina simultan doua sau mai multe functii din cauza unor posibile conflicte de interese, suprapuneri de responsabilitati sau afectarea integritatii profesionale. De exemplu, in sectorul public din Romania, Legea nr. 161/2003 prevede incompatibilitati pentru functionarii publici, interzicandu-le sa ocupe simultan alte functii sau sa desfasoare activitati care ar putea afecta independenta sau impartialitatea exercitarii atributiilor de serviciu. In sectorul privat, incompatibilitatile pot aparea in contextul clauzelor de exclusivitate din contractele de munca sau in cazurile de conflicte de interese.
4. Obligatii fiscale (impozit pe venit si contributii sociale obligatorii). Conform art. 146 si art.168 din Codul Fiscal, in cazul in care un salariat realizeaza in cursul aceleiasi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor in baza a doua sau mai multe contracte individuale de munca, iar baza lunara de calcul cumulata aferenta acestora este cel putin egala cu salariul de baza minim brut pe tara, datoreaza contributii sociale (CAS si CASS), la nivelul veniturilor salariale obtinute de la fiecare loc de munca. Fiecare angajator calculeaza si retine
impozitul pe venit si contributiile sociale aferente salariului brut acordat, independent de celalalt contract.
5. Concediu de odihna si concediu medical. Concediul de odihna este un drept garantat tuturor salariatilor si se acorda in baza contractului de munca. In ceea ce priveste concediul medical si indemnizatia aferenta, acestea se acorda in conformitate cu art. 58 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a OUG 158/2005. Prevederile actului normativ specifica faptul ca, un salariat cu un cumul de functii la angajatori diferiti trebuie sa indeplineasca conditia stagiului minim de cotizare de 6 luni la toti angajatorii pentru a beneficia de concediu medical si indemnizatie de la fiecare angajator. In cazul in care salariatul are doua contracte la acelasi angajator, se acorda o singura indemnizatie in baza aceluiasi certificat medical, iar la calculul acestei indemnizatii, se au in vedere veniturile realizate in baza tuturor contractelor individuale de munca de la respectivul angajator.
Sursa foto: Pixabay.com
Raluca MargeanCu o experienta de 10 ani in copywriting, Raluca creeaza continut pe diverse subiecte, inclusiv fiscalitate, legislatia muncii si educatie. Pe site-ul Codulmuncii.eu abordeaza teme referitoare la contractele de munca, drepturile si obligatiile angajatilor si angajatorilor, proceduri si termene legale, toate acestea cu scopul de a ajuta companiile si salariatii sa cunoasca, sa inteleaga si sa aplice corect normele legale in relatiile lor de munca.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Intrebare: Daca am o firma care a platit unei salariate tichete de masa in luna 09.2025 integral pentru toata luna, a omis ca aceasta avea cerere de co si numarul de tichete de masa trebuia sa fie mai mic, iar in luna 10.2025 nu mai are cum sa le recupereze pentru ca aceasta si-a incheiat activitatea cum se poate recupera valorea acestor tichete platite in plus? se pot retine din valorea lichidarii ramas de plata? poate veni salariata sa-i aduca in numerar?
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Daca un angajat isi plateste voluntar o asigurare de sanatate, si aceasta se considera deductibila la calculul impozitului pe venitul din salarii, la locul de munca in limita echivalentului in lei a 400 euro pentru un an fiscal, dar totodata mai cotizeaza si la pilonul III si are si de la angajator o asigurare de sanatate privata, atunci aceasta limita de 400 de euro pe an cuprinde toate cele trei sau fiecare dintre cele trei (categorii) are limita proprie de 400 euro pe an?
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: In anul 2021 firma X a construit un bloc, dupa ce au inceput vanzarile a fost facut un contract de management cu firma Y. Ca sa fie curatenie si paza firma X a "imprumutat" 2 salariati ca sa se ocupe si de acest bloc dar firma X nu a facturat nimic catre firma Y. Va rog sa ma ajutati cu o baza legala intrucat acum trebuie sa demonstram ca desi, societatea Y nu avea salariati curatenia si paza a fost efectuata de firma care a construit blocul.
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Se poate ca in cadrul intalnirii cu reprezentantii angajatilor, unul din Reprezentantii angajatorului sa fie chiar administratorul cu functia legala de Director general?
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Un elev la seral, cu varsta sub 26 ani, poate fi incadrat cu un contract part-time, 4 ore/zi, cu un salariu de incadrare de 2025 lei si angajatorul sa beneficieze de prevederile art. 146 alin. 5 (7). Adica, anagajatorul va calcula si achita taxe la nivelul salariului de 2025, nu 4050?
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Avem urmatoarea situatie in cadrul companiei noastre, care are aproximativ 60 de angajati, majoritatea fiind agenti de vanzari si directori de vanzari, ce isi desfasoara activitatea pe intreg teritoriul Romaniei. Sediul social al societatii este in Cluj, iar la birou avem o persoana care detine cursul SSM de 80 de ore. Ne-am gandit ca aceasta persoana sa efectueze instruirile SSM si ISU in format online, avand in vedere specificul activitatii angajatilor nostri. Concret, dorim ca, o data la 3...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<